Atacul dronelor

Un oximoron magic, precum ciocolata care nu ingrasa sau trandafirul fara spini, razboiul fara victime este la ora actuala evocat febril in cadrul departamentelor de marketing ale principalelor ministere ale Apararii din toata lumea; asta pentru ca, daca n-ar exista victimele, aceste daune colaterale, „produsul“ numit razboi ar fi perfect.

Este vorba despre ceea ce unii au denumit, cu un termen economic, outsourcing-ul razboiului. Conform acestuia, doar functiile esentiale ale conflictului (core-business-ul) vor mai ramane in sarcina militarilor de cariera; restul, adica tot ceea ce poate fi externalizat, va cadea pe „capul“ dronelor teleghidate (UCAV, unmanned combat aerial vehicle, adica vehicule aeriene militare fara pilot), a mercenarilor si a robotilor, care se vor ocupa la sol de treburile „murdare“.
 
Robotii pleaca la razboi
Pentagonul, cu bugetul sau de peste 500 de miliarde de dolari (jumatate din totalul cheltuielilor militare mondiale), se afla evident in prima linie in ceea ce priveste cercetarea in domeniu. Foster-Miller, o micuta companie din Massachusetts in spatele careia sta grupul Carlyle, controversatul trust de investitii de la Washington aflat la rascrucea intereselor militare si politice internationale, a produs recent primii 18 Swords – Special Weapons Observation Reconnaissance Detection Systems –, la pretul de 230.000 USD bucata. Constructorii au fost finantati de Defense Advanced Research Projects Agency (DARPA), agentia de cercetare a Pentagonului, in cadrul programului Future Combat System, menit a transforma armata americana in forta combatanta a Mileniului Trei. Cei 18 urmeaza a fi trimisi in Irak. Vor face dronele o treaba mai buna decat militarii umani? Sigur este faptul ca Future Combat Systems, cel mai costisitor plan pentru reinventarea unei armate (127 de miliarde de dolari) pus la cale vreodata, conteaza pe asta. Dotati cu senile, camere de luat vederi, vizoare cu infrarosii, senzori de proximitate si o mitraliera care „scuipa“ 750 de gloante pe minut, Swords nu vor avea insa o autonomie totala, ci vor fi teleghidati de undeva de pe o raza de 800 de metri, de catre un soldat cu laptop si joystick.

• Inima celei mai vulcanice lumi din Sistemul Solar este mai solidă decât s-a crezut
• De Crăciun au loc mai multe atacuri de cord decât în oricare altă zi din an

In asteptarea marilor realizari ale inteligentei artificiale, expertii militari lauda eficienta si disciplina robotului-soldat. Care nu doarme, nu mananca si caruia nu trebuie sa-i faci instructie. Pe front, robotul nu se sperie si nici nu uita ordinele, dupa cum afirma Gordon Johnson, un specialist din cadrul Joint Forces Command al Pentagonului. Asadar, robotul ar putea deveni cel mai bun prieten al soldatului. Sau aproape, avand in vedere ca nu-si face probleme daca, langa el, un camarad a fost doborat; o perfecta masina a mortii, la a carei disparitie nimeni nu va varsa vreo lacrima.

Iar daca 200.000 de dolari, cat costa o drona Talon – robotul capabil sa lanseze grenade si proiectile cu o precizie absoluta –, vi se par multi, poate ar trebui sa refaceti socotelile. In acest moment, Pentagonul le datoreaza soldatilor sai 653 de miliarde de dolari, constand in pensii si ingrijiri. Un militar costa in medie Administratia americana 4 milioane de dolari, in timp ce un robot – doar 10% din aceasta suma. Un argument care nu putea sa nu dezlantuie concurenta. IRobot Corporation din Burlington, Massachusetts, cunoscuta pentru aspiratorul inteligent Roomba, i-a pus la punct deja pe PackBots, micuti exploratori mecanizati care vor perchezitiona cavernele in cautarea teroristilor, si pe R Gator, robotii combatanti.

Faptul ca cercetarea in domeniul vehiculelor telecomandate este mult mai avansata in cazul asa-numitelor drone – avioanele-spion si de lupta fara pilot – nu este unul intamplator. De la primul Predator, folosit in timpul razboiului din Bosnia in 1995, robot care in 2002, la vremea primei sale misiuni letale in Yemen, spulbera de la o inaltime de 8.000 de metri un camion in care calatoreau sase suspecti teroristi Al Qaeda, lucrurile au mers si mai departe. Pe cerul de deasupra Bagdadului sau la Kabul, se vad acum mai mult drone decat nori, pentru ca o flota de peste 800 de Predatori „viziteaza“ zona cu regularitate. O alta drona celebra, capabila sa loveasca obiective la sol, este Global Hawk, vehicul aflat in productie din 2003 si rodat deja in diferite misiuni militare din Afganistan.

Razboiul perfect va fi cel purtat doar intre roboti, declama cu tarie oficialii de la Pentagon. Si daca folosirea robotilor la sol reprezinta o noutate, avantajul lor strategic in acest „reality wargame“ va veni intotdeauna din inaltul cerului. La propriu, pentru ca, dupa cum explica Bruce Sterling, scriitor de SF si expert in tehnologii militare, robotii de la sol nu reprezinta decat o capacitate complementara. Astfel ca, dincolo de pura intimidare, crede Sterling, utilizarea ideala a Swords ar consta in parasutarea lor in zone indepartate, unde s-ar putea ascunde pentru a supraveghea, urmari si ucide, in timp ce sunt controlati de pe orbita.

FACTS

UE Security facts

In viitorul apropiat, drone echipate cu camere de filmat performante vor survola granitele Uniunii Europene, in special cerul de deasupra coastelor Mediteranei si Balcanilor. Aceste „patrulari“ ale avioanelor fara pilot fac parte dintr-un program de 1,4 miliarde de euro antamat de Comisia Europeana pentru echiparea fortelor de politie europene in vederea combaterii imigratiei ilegale si a terorismului.

Faptele "stolurilor" de roboti

» Cautare si salvare
Un „stol“ de mici UAVs (drone) poate „perchezitiona“ o arie mult mai extinsa decat o poate face un avion cu echipaj uman. Dronele se pot aranja automat in formatia cea mai eficienta pentru o misiune de explorare si pot zbura si pe vreme urata. 

» Lupta cu cancerul
Nanoboti microscopici ar putea intr-o buna zi sa fie injectati in fluxul sanguin pentru a se lupta cu cancerul. Acesti miniroboti isi vor „spune“ unul altuia cand o tumoare este localizata, livrand doze exacte de medicamente chimioterapice.

» Protectia contra asteroizilor
MADMEN sau Modular Asteroid Deflection Mission Ejector Nodes sunt sonde spatiale care pot fi folosite pentru a devia un asteroid indreptat spre Pamant, prin intermediul presiunii lor combinate.i

» Curatenie
Roboti domestici precum Roomba de la iRobot ar putea inlocui oamenii de serviciu. Pentru a deretica, roboteii se pot adapta la orice forma si marime a cladirii si sunt legati in retea pentru a schimba informatii.

» Lupta cu focul
In timpul perioadelor de mare risc, o „flota“ de drone poate mentine intinse arii impadurite sub o supraveghere continua. Triangulatia realizata cu mai multe UAVs poate localiza rapid sursa de fum.

» La joaca
Robotii de jucarie se aranjeaza singuri in forme mai elaborate si mai „inteligente“, dupa modelul ANTS al NASA, in care roboti in miniatura destinati explorarii planetelor isi imbunatatesc mobilitatea combinandu-se in structuri mai mari.

» Releu de telefonie mobila
Alimentat cu energie solara, un „stol“ de drone ar putea inlocui intr-o buna zi antenele de telefonie mobila. Capabila sa gestioneze latimi de banda mult mai mari, reteaua se va reconfigura singura in mod continuu.

Algoritmul din stup

Cercetatorii de la Universitatea din Lausanne au fost printre primii care au „copiat“ modelul comportamental al insectelor pentru a dezvolta un sistem multirobot pe nume Alice, in care fiece unitate are dimensiunile unui cub de zahar; cu ajutorul a doua tipuri de senzori, robotul „vede“ pana la o distanta de 5 m, putand detecta prezenta in apropiere a unei alte Alice, cu care sa se coordoneze. Un alt tip de superrobotei se numeste Swarm-bot.

Acestia pot fi echipati cu senzori pentru detectarea prezentei gazului, cu raze infrarosii, sisteme de comunicare si camere video. Dimensiunile reduse (10 cm) le pemit sa se strecoare oriunde, senilele lor sunt adecvate zonelor accidentate, iar la greu, in unire sta puterea: agatati unul de celalalt, roboteii depasesc cu usurinta orice obstacol intalnit in cale. Cand unul se strica, misiunea lui este preluata de restul, pentru ca in lumea superroboteilor nimeni nu e de neinlocuit.

Cu dronele in spatiu

Defense Advanced Research Projects Agency (DARPA) dezvolta, in colaborare cu NASA, o noua tipologie satelitara, bazata pe o idee a lui David Miller, directorul Laboratorului de Sisteme Spatiale de la MIT. Noii sateliti nu sunt altceva decat micute drone, de dimensiunile unor mingi de bowling, capabile sa se miste atat in formatie, cat si singure si sa duca la bun sfarsit cu usurinta diferite operatiuni, gratie multitudinii de senzori si propriilor sisteme informatice. Potrivit lui Miller, care a marturisit ca s-a inspirat pentru acest proiect din primul episod al Razboiului Stelelor, dronele cu pricina vor fi extrem de utile pentru facilitarea constructiei in spatiu a unor structuri de mari dimensiuni, precum telescopul Hubble. 

Proiectul se afla intr-o faza avansata: in luna august a acestui an, naveta Discovery a transportat doua astfel de drone la bordul Statiei Spatiale Internationale, iar in decembrie este asteptata cea de-a treia. Anterior, aceste prototipuri au zburat la o altitudine de 4.572 m intr-un KC-135 al NASA, pentru ca savantii sa le poata testa comportamentul in absenta gravitatiei.

Lumea lui Orwell- Roboti, drone, plante-santinela

Accelerarea investitiilor militare in cercetarea stiintifica dateaza de la lansarea Sputnik-ului sovietic in 1957. Defence Advance Research Project Agency (DARPA) a fost infiintata un an mai tarziu, cu scopul de a preveni „surprizele“ tehnologice facute Statelor Unite. De-a lungul anilor, DARPA a trecut de la aparare la atac, dezvoltarea lui Stealth, bombardierul invizibil pentru radare, constituind un exemplu al felului in care agentia americana a reusit sa foloseasca tehnologia in cheie ofensiva.

In prezent, DARPA aloca circa 98% din bugetul sau anual investitiilor externe; o ploaie de 3 miliarde de dolari revarsata asupra sutelor de companii si a departamentelor stiintifice ale universitatilor americane care se ocupa de microelectronica si nanotehnologii, de inteligenta artificiala si inginerie genetica. In 2003, cercetatorii de la Penn State University au primit de la agentia Pentagonului o finantare de 3 milioane si jumatate de dolari pentru realizarea plantelor-santinela, a caror functie este sa semnaleze prezenta in mediul inconjurator a anumitor agenti chimici, pentru a dejuca astfel un posibil atac bacteriologic.

O alta dracovenie aflata in faza avansata de dezvoltare este si asa-numitul self-healing minefield, un camp minat in masura sa se autorepare prin intermediul unui sistem wireless de conexiune intre mine. Roboti, drone, plante-santinela si campuri minate, toate acestea sunt semnale clare ca scoaterea fiintelor umane din miezul razboiului reprezinta o prioritate a cercetarii militare. Iar acolo unde fara soldati chiar nu se poate, se incearca, desigur, controlarea acestora ca si cum ar fi niste roboti.

Printre cele mai orwelliene programe de cercetare ale DARPA se numara si LifeLog, o tehnologie in faza experimentala care va permite arhivarea intr-o baza de date a tuturor experientelor militarilor si monitorizarea tuturor deplasarilor acestora prin GPS. Atunci cand superiorii vor avea nevoie, vor putea reconstrui trecutul fiecarui soldat, prin simpla consultare a memoriei virtuale. Pentru a verifica de ce umanoidul nu raspunde cum trebuie la comenzi.